AI și dreptul la tăcere: cine citește ce-i spui lui ChatGPT?

Ți-ai pregătit vreodată un răspuns important într-o conversație cu ChatGPT, convins că discuția e doar între tine și ecran? 33 de angajați CFR au crezut același lucru. Acum, conversațiile lor sunt în rechizitoriu.

Angajații CFR Călători sunt trimiși în judecată pentru fraudă: între 2022 și 2023, ar fi blocat locuri în vagoanele de dormit folosind CNP-urile unor elevi cu gratuitate, apoi ar fi vândut locurile direct în tren. Dar ceea ce face dosarul de peste 700 de pagini cu adevărat relevant pentru oricine folosește AI este un alt capitol: cel puțin doi dintre aceștia au apelat la ChatGPT pentru a-și pregăti apărarea penală. Nu pe un sistem pus la dispoziție de angajator, ci pe cont propriu, în conversații pe care probabil le credeau confidențiale.

Dreptul la tăcere și privilegiul contra autoincriminiării sunt pietre de temelie ale procesului penal echitabil. Art. 83 lit. a) din Codul de procedură penală garantează inculpatului dreptul de a nu da nicio declarație, fără consecințe defavorabile. Art. 6 CEDO consacră aceleași garanții: dreptul la tăcere și dreptul de a nu contribui la propria incriminare sunt, în cuvintele Curții de la Strasbourg din cauza Saunders c. Regatului Unit, standarde internaționale aflate în chiar inima unui proces echitabil.

Curtea de la Strasbourg a apărat aceste garanții cu fermitate. În Allan c. Regatului Unit (2002), un suspect de omor și-a exercitat dreptul la tăcere. Poliția a reacționat instalând dispozitive ascunse în celulă și instrumetalizând un deținut-informator pentru a-i extrage mărturisiri. CEDO a sancționat încălcarea dreptului la viață privată (art. 8) și a dreptului la un proces echitabil (art. 6). Statul nu avea voie să eludeze dreptul la tăcere prin subterfugiu.

Dar aceste garanții protejează individul împotriva statului la audieri, interogatorii, în detenție. Ele îți dau dreptul să taci în fața anchetatorului. Nu te protejează însă atunci când, voluntar, îți construiești singur o narațiune detaliată a faptelor într-o aplicație AI. Conversațiile cu ChatGPT nu sunt conversații cu un avocat. Nu sunt protejate de secretul profesional. Iar conținutul lor poate ajunge în dosarul penal ca probă, la fel cum s-ar întâmpla cu o scrisoare adresată unui prieten.

Același principiu apare și în SUA: în februarie 2025, în cauza USA v. Heppner, un judecător federal din Manhattan a decis că documentele generate de un acuzat cu ajutorul AI și trimise ulterior avocatului său nu beneficiază de privilegiul avocat-client. Privilegiul protejează comunicarea confidențială dintre avocat și client, nu materialele pe care clientul le creează singur cu un chatbot.

Ironia este profundă: CEDO a construit decenii de jurisprudență pentru a proteja dreptul la tăcere împotriva eludării de către stat. Iar acum, persoanele cercetate își erodează singure acest drept, voluntar, prin AI, fără ca statul să miște un deget. Ceea ce poliția din Allan nu avea voie să-ți facă, îți faci acum singur, într-o fereastră de chat.

Pentru organizații, implicațiile sunt imediate: angajații tăi folosesc deja AI pentru a gestiona situații sensibile: juridice, disciplinare, de conformitate. Fără politici clare privind utilizarea AI și fără o cultură a confidențialității digitale, riscul se transferă de la individ la întreaga organizație.

AI can rise or compromise your business. Diferența o face cadrul de guvernanță pe care îl construiești înainte să apară problema.